Bancuri

Ai grija ce-ti doresti!

Sotul ei o conduce la aeroport si ii ureaza “Drum bun!” Sotia ii multumeste si il intreaba ce vrea sa-i aduca. Sotul rade si spune ca vrea o italianca. Femeia a tacut si a plecat. Peste doua saptamani sotul se duce sa o ia de la aeroport si o intreaba cum a fost calatoria. Apoi intreaba ce s-a intamplat cu cadoul lui. Ea il intreaba:”Ce cadou?” “Cel pe care ti l-am cerut! O italianca!” “O, acela.”, a raspuns ea. “Am facut tot ce am putut, acum trebuie sa asteptam noua luni sa vedem daca e fata.”

Feminismul si… echivalentul ei

Daca va ganditi la echivalentul ei ca “misognisim”, citit mai departe… feministele, de asemenea, s-ar putea sa fie interesate

Roxana dezbatea problema efeminizarii tipilor intr-un post, dar “trata” doar efectele, si nu cauza… sa vedem mie ce-mi iese.

Poveste: s-a facut un test, folosind perechi de subiecti (nu neaparat de acelasi sex), cu scopul de a-l “bate” pe celalat la un test de aptitudini. Testul era astfel gandit incat unul dintre subiecti sa castige competitia evident, astfel incat sa se inradacineze clar ideile de infrangere si victorie. Barbatii toti au atribuit succesul aptitudinilor personale, pe cand insuccesul l-au pus in seama ghinionului. Femeile, care din fire nu pun atata accent pe competitie, au explicat rezultatele apeland in mod egal la aptitudini si noroc.

The internet is for pr0n

Hm… am gasit o chestie funny pe youtube…

“grab your d*ck and doubleclick“

Uitati-va pana la capat. Pana nu dispare

Pit-stop

Heh.. iaca au trecut primele partyuri.. ne oprim putin la boxe pentru un refill (cu somn si poate ceva snacksuri, ca dupa atata bautura nu suportam ceva greu). In episodul de vaga luciditate, imi rasuna in minte cateva replici…

Sarbatori Fericite!

Nah c-a mai trecut un an, ne sarbatorim iar toti Cristianii si toate Cristinele, ii dam cu sarmale, ii dam cu vin, ii dam cu cozonac, ii dam cu vin, ii dam cu dulciuri, ii dam cu vin (cu mult vin, ca dulcele face sete, vinul face sete…) si .. mai ho fratilor ca maine nu stiti de unde se desfac cadourile !

Asadar, profit de ocazia ca mai sunteti in stare sa cititi randurile astea (inseaman ca ati ajuns abia la sarmale sau cozonac) sa va urez Sarbatori Fericite alaturi de familie, iubiti, prieteni, amici etc.. imi doresc pentru voi sa fi fost cuminti (sau macar sa-i fi pacalit pe ceilalti c-ati fost) si sa aveti de muncit la scos cadourile de sub brad…

Si fiindca urarile sunt deja prea raspandite, am pus-o si de-un dans.. so enjoy!

Femeile nu sunt logice

<nu ca barbatii ar fi>

Cum se intampla cand se strang baietii la o “beuta” … si cand numarul paharelor deversate creste proportional cu bunadispozitie ce se instaleaza la masa lor… am inceput sa descoasem fetele (err.. femeile)… si am ajuns la niste concluzii foarte tari:

Replicile femeilor

A circulat recent un mail cu subiectul “dictionar folosit de femei”… cu un set de replici pe care le aud relativ des … si se pare ca nu le-am inteles pana acum. Fiti atenti:

Povesti de sarbatori

Cu totii am auzit istorioare interesante despre Mos Craciun, despre obiceiul de dat cadouri, despre cum a pornit toata ideea cu impodobitul bradului etc… Ia sa vedem ce putem aduna

Drept urmare:

Urmasul lui Moş Niculae

In secolul IV , se zice c-a trait in Turcia, la Mira, un episcop crestin care iubea foarte mult copiii. Fiind foarte bogat, le facea cadouri celor cuminti iar celorlalti le dadea cate o nuielusa . I s-a dus vestea in toata Europa si multi ani mai tarziu, odata cu imigrantii de pe batranul continent, povestea a ajuns si peste ocean. Practic, aici s-a nascut Moş Craciun, in decembrie 1862, desenat de Thomas Nast, caricaturist al ziarului New-Yorkez Harper’s Illustratied Weekely. Tot el a stabilit mai apoi ca resedinta mosului se afla la Polul Nord.

Mai tarziu, cand s-a realizat ca renii nu au ce sa pasca in extremitatea nordica a planetei, Mosul a fost mutat in Laponia. Un rol important in crearea acestui mit l-a avut si pastorul american Clement Clark Moore, care a scris un poem pentru copiii sai, despre un mos simpatic, durdului si bland, care imparte daruri copiilor idntr-o sanie trasa de reni zburatori – chiar viitorul Moş Craciun!

)

Invata sa ierti !

Este imposibil ca cineva sa nu greseasca fata de tine la un moment dat. Daca il ierti sau nu, pana la urma, este o problema de alegere a ta.

Am citit recent un material care m-a facut sa privesc problema iertarii dintr-o lumina foarte optimista… Mai ales ca vin Sarbatorile, poate ar trebui sa mai dam niste sanse celor care nu au fost corecti pana la capat cu noi… Am sa incerc sa-l reproduc, poate are acelasi efect si asupra voastra.

Declaratie de intentie

Am cochetat cu ideea de a incepe sa tin un blog de pe vremea liceului (taică, ce vremuri!)…

Motivele pentru care a ramas pe mai tarziu au fost multiple… plasarea intr-un timp infinit definit din cauza expresiei “voi face eu candva si asta”, simplitatea topicurilor pe care le puteam scrie, lipsa de interes a prietenilor, comoditatea…

Cred ca mai bine spus ar fi… ce m-a facut sa il scriu acum. “La anii mei”, cred ca am 2-3 idei din care cineva sa invete, pe baza carora sa se amuze, sa comenteze rautacios sau macar sa il faca sa se gandeasca la o problema dintr-alt punct de vedere. N-am sa incep clasic cu “jur sa-mi apar…”, insa “declar pe proprie raspundere si nesilit de nimeni” ca voi incerca sa excit in cititorii mei o urma de interes, emotional sau rational…

Va spun de pe acum ca nu voi tolera expresiile jignitoare la adresa mea (da.. avantajul de-a avea butonul “approve” sub cursorul mouseului) sau a celorlalti care au avut o idee pertinenta si au avut si interesul s-o expuna. De asemenea reclamele as prefera sa fie cu trimitere la entry-ul la care postati (si nu un link catre un site xxx cand vorbim de chestii profunde). Pe scurt, bunul simt este necesar si suficient sa ne intelegem.

Va urez sa aveti parte de un timp placut alaturi de gandurile mele… si va invit sa va expuneti parerile fara jena sau complexe